Întrebări-Răspunsuri

IP (Ingress Protection) este gradul de protecţie al carcasei echipamentului în care sunt aşezate părţile electrice sau electronice, care sunt determinate pe baza unor testări. Prima cifră indică gradul de protecţie la pătrunderea corpurilor solide sau atingerilor iar a doua cifră indică gradul de protecţie la pătrunderea umidităţii sau apei. Cu cît sunt mai mari cifrele, cu atît sunt mai  rezistente aparaturile faţă de corpuri străine.

IP	Prima cifră (protecţie împotriva corpurilor solide)		IP	A doua cifră (protecţie împotriva lichidelor)
0		Nici o protecţie	0		Nici o protecţie
1		Protecţie împotriva corpurilor solide, care sunt mai mari de 50mm	1		Protecţie împotriva picăturilor de apă care cad vertical
2		Protecţie împotriva corpurilor solide, care sunt mai mari de 12mm	2		Protecţie împotriva picăturilor de apă care cad sub un unghi mai mic de 15°de la verticală
3		Protecţie împotriva corpurilor solide, care sunt mai mari de 2,5mm	3		Protecţie împotriva picăturilor de apă care cad sub un unghi mai mic de 60°de la verticală
4		Protecţie împotriva corpurilor solide, care sunt mai mari de 1 mm	4		Protecţie împotriva apei care stropeşte din toate direcţiile
5		Protecţie împotriva pătrunderii particulelor, care sunt mai mici de 1mm	5		Protecţie împotriva unui jet de apă, din toate direcţiile
6		Protecţie împotriva prafului	6		Protecţie împotriva jetului de apă sub presiune
			7		Protecţie împotriva scufundării temporare (pînă la 150mm timp de 15 min)
			8		Protecţie împotriva scufundării prelungite (pînă la 1000mm)

Este un arc luminos rezultat în urma unui proces de descărcare electrică cauzat de o diferenţă de potenţial electrostatic. Acest fenomen meteorologic are loc în natura, între nori încărcaţi cu sarcini electrice diferite. Descărcarea între nor şi pământ se numeste trăsnet.

În fiecare minut, globul pământesc este lovit de aproximativ 1.800 trăsnete. În fiecare zi, trăsnetul omoară, pe întreg globul, 20 de persoane si răneşte 80. Un fulger are intensitatea curentului de 10-20 KA şi tensiunea electrică de 30-200 MV. În fiecare secundă, izbucnesc circa 100 de fulgere liniare. Fulgerul liniar poate avea o lungime de 1-3 Km şi poate dura câteva sutimi de secunda.

Priza de pământ este un conductor metalic sau un ansamblu de conductoare metalice interconectate sau alte părţi metalice, îngropate în pământ şi conectate electric la acesta sau introduse în beton care are o suprafaţă mare în contact cu pământul. O priză de pământ (împământare) este formată din elemente metalice ce au rolul de a disipa sarcinile electrice rezultate din descarcărea loviturii de trăsnet fără a provoca supratensiuni.

La exploatarea echipamentelor electrice pot să apară defecte care să determine apariţia unor tensiuni periculoase pe diferite părţi metalice care în mod normal nu sunt sub tensiune. Pentru protecţia echipamentelor şi a personalului de deservire se folosesc instalaţiile de legare la pământ.

În cazul în care legarea la pământ de protecţie, reprezintă mijlocul principal de protecţie împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă, se vor lega la instalaţiile de legare la pământ de protecţie toate elementele conductoare care nu sunt sub tensiune, dar care în mod accidental pot fi puse sub tensiune, cum sunt:

• carcasele echipamentelor electrice;
• elementele de susţinere, metalice sau din beton armat ale instalaţiilor de echipamentelor electrice;
• părţile metalice ale tablourilor şi pupitrelor electrice;
• îngrădirile de protecţie, fixe sau mobile, dacă nu au o legatură sigură în exploatare cu alte elemente legate la pământ;
• învelişurile şi armaturile metalice ale cablurilor. 

Protecţia prin instalaţii de legare la pământ (paratrăsnete) se foloseşte împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă în instalaţiile electrice cu tensiuni sub 1000V.

Clasificarea contactoarelor electromagnetice după categoria de utilizare

Principiul de functionare al unui disjunctor diferenţial (DDR) se bazează pe trecerea curentului conductoarelor de fază şi nul printr-un miez magnetic toroidal. Dacă nu sunt scurgeri accidentale spre pămînt, datorate atingerii accidentale sau a unui defect de izolaţie, curentul ce străbate miezul magnetic al disjunctorului va produce fluxuri magnetice egale şi de sensuri contrare.

În cazul în care o parte din curentul de sarcină are un alt traseu decît cel normal, este sesizată această valoare (se va produce un flux magnetic mai mare pe conductorul de fază) şi dacă este mai mare sau egală cu valoarea nominală a sensibilităţii disjunctorului (10 mA – 30 mA), se va declaşa comanda de deconectare a circuitului.

Pentru locuinţe cea mai economică soluţie, o reprezintă protecţie globală prin montarea unui întreruptor diferenţial general.

În cazul folosirii unui întrerupator general diferenţial pentru protectia diferenţială a mai multor circuite, se vor monta obligatoriu pe fiecare circuit disjunctoare (întreruptoare automate) calibrate corespunzător consumului pe fiecare circuit.

Întrerupatorul general diferenţial se va dimensiona ţinînd cont de suma curenţilor circuitelor protejate şi care nu trebuie să depasească curentul nominal al acestuia.

Printre dezavantajele utilizării acestei soluţii, se numără faptul că în cazul unui defect pe oricare din circuite, intrerupatorul diferenţial va declansa deconectînd toate circuitele pe care le protejează. Un alt aspect de care trebuie să ţinem cont este faptul că identificarea circuitului defect este mult mai greoaie pentru un utilizator obişnuit. 

Necesitatea utilizării protecţiei diferenţiale, ca măsură suplimentară de protecţie devine foarte actuală prin avantajele aduse. Printre cele mai importante efecte ale utilizării protecţiei diferenţiale se numără: Protecţia împotriva electrocutării, protejînd împotriva tensiunilor accidentale de atingere, contact direct sau indirect în mediile conductive.

• Protecţia împotriva producerii incendiilor de natură electrică. Asigură protecţia instalaţiilor împotriva defectelor de izolaţie 

a) contac direct cu părţile conducloare

b) contact indirect cu părţile conductoare

Din acest motiv normele naţionale şi normativele internaţionale tind către aplicarea generalizată a protecţiei diferentiale. În Republica Moldova şi în majoritatea ţărilor se recomandă o astfel de protectie diferenţială, în unele tari fiind chiar obligatorie, mai ales la instalaţiile electrice rezidenţiale (consumatorii casnici).

Întreruptoarele cu protecţie diferenţială pot fi folosite în toate instalaţiile în care conductorul neutru (nulul de lucru) este separat de conductorul de împământare (de protecţie), dar si în instalaţiile fără conductor de protecţie (fără împămîntare).

Protecţia împotriva electrocutării

Aşa cum este cunoscut, mărimea care produce şocul electric este curentul electric. În funcţie de valoarea intensităţii curentului electric şi durata acestuia se poate produce electrocutarea, şocul putînd duce chiar la moarte.

Valoarea limită superioară a intensităţii curentului şi pe care o poate suporta un om, indiferent cît durează este de 10 mA. Pragul de curent periculos pentru organismul uman este de 30 mA.

De aceea, dispozitivele de protecţie diferenţială pentru instalaţiile electrice casnice sunt reglate la această valoare a curentului diferenţial rezidual şi vor scoate de sub tensiune instalaţia electrică cînd se atinge aceast prag.

În locuinţă se pot produce cu uşurinţă accidente care conduc la electrocutare prin folosirea diferitelor aparate existente (maşini de spalat rufe sau vase, boilere electrice, centrale termice, aparate de aer condiţionat, hidrofoare, etc.).

Folosind protectia diferentiala va asiguraţi un înalt nivel de securitate în exploatarea instalaţiilor electrice, protejandu-vă viaţa dumneavoastră şi a familiei, evitînd astfel eventualele accidente ce pot fi provocate prin electrocutare.

Prin scurtcircuite în reţelele electrice se vor înţelege legăturile electrice accidentale care apar între fazele liniilor electrice sau între faze şi pămînt. În acestă ultimă situaţie, scurtcircuitul există numai atunci cînd pămîntul şi neutrul reţelei sunt la acelaşi potenţial electric. Această legătură electrică se poate realiza printr-o impedanţă variabilă în timp, printr-o rezistenţă electrică sau printr-o de valoare nulă.

Drept cauze a apariţiei scurtcircuitelor se remarcă:

1. uzura în timp a izolaţiei a aparatajului electric sub acţiunea supratensiunilor de comutaţie sau atmosferice;
2. acţiuni mecanice exterioare asupra conductoarelor liniilor;
3. manevre greşite în exploatarea reţelelor electrice.

Suprasarcina electrică reprezintă sarcina mai mare decît cea corespunzatoare încărcării nominale a circuitelor, maşinilor şi aparatelor electrice, care, în general, poate duce la deteriorarea echipamentului respectiv.